Într-un articol anterior, am vorbit despre poluarea din interior și despre faptul că, în ciuda credinței populare, mediile interioare pot fi chiar mai poluate decât cele exterioare. Acest lucru a fost confirmat, de exemplu, de un studiu realizat de Colegiul Regal de Pediatrie și Sănătate a Copilului și de Colegiul Regal al Medicilor, care a arătat că cele dintâi pot fi de 5 până la 13 ori mai poluate decât cele din urmă.

Dar există oare o legătură între aerul pe care îl respirăm acasă sau la serviciu și aerul care pătrunde în plămâni în timp ce mergem pe stradă? Conform unui studiu recent efectuat de Institutul de Fizică Atmosferică al Academiei Chineze de Științe, se pare că da. Timp de o lună întreagă, concentrația de PM2,5 din aer a fost monitorizată în cadrul unui birou și în imediata apropiere, în exterior. În timpul analizei, ferestrele au fost deschise și închise de mai multe ori pentru a înțelege mai bine mecanismul de schimb aer interior/exterior. Care a fost rezultatul? Majoritatea particulelor de aerosoli găsite în interior provin din exterior.

Așadar, acest studiu risipește mitul conform căruia deschiderea periodică a ferestrelor este benefică, indiferent de tipul de încăpere și de condițiile aerului exterior. În cazul în care calitatea este slabă, acest lucru nu face decât să intensifice expunerea persoanelor la PM2.5 și la alte particule periculoase, despre care se știe că au o concentrație mult mai mare în exterior.

Ventilație naturală versus ventilație mecanică controlată

După cum am putut deja observa, ventilația mecanică controlată este o tehnologie de sistem care asigură purificarea aerului în mediile interioare, recuperând în același timp energia termică conținută în acesta. O soluție care prezintă avantaje enorme și care nu are nimic de-a face cu ventilația naturală care se obține prin deschiderea ferestrelor.

Această din urmă opțiune, de exemplu, nu permite filtrarea aerului de intrare, poate duce la senzații de disconfort din cauza diferenței semnificative de temperatură dintre mediul interior și cel exterior și, de asemenea, este complet ineficientă din punct de vedere energetic.

Pe de altă parte, unitățile cu ventilație mecanică controlată protejează persoanele împotriva expunerii la particule periculoase pentru sănătate, prin sisteme speciale de igienizare și reduc risipa de energie prin recuperarea căldurii din aer.

Așadar, vom analiza două componente care reprezintă cel mai bine ventilația mecanică și care fac din aceasta o soluție cu adevărat avansată: sistemele de igienizare și unitatea de recuperare a căldurii.

Sisteme de ventilație mecanică controlată și de igienizare

Principalul și cel mai frecvent utilizat sistem de igienizare este filtrul electrostatic. În cazul tuturor unităților cu ventilație mecanică controlată Clivet, acest tip de filtru poate capta particule de la 0,01 μm până la 100 μm și asigură o filtrare EPM1 de 90% conform standardelor ISO EN 16890. Așadar, cum funcționează aceste filtre? Mai întâi, particulele sunt încărcate pozitiv de electrozi care generează o diferență de potențial de 10.000 V peste fluxul de aer, iar apoi sunt captate într-o unitate de colectare care poate fi ușor de spălat. Tehnologia de purificare electronică (ifD), care asigură o filtrare avansată pentru o eliminare și mai eficientă a poluanților, bacteriilor și alergenilor, a devenit de asemenea disponibilă recent pe piață. 

Filtrele electrostatice pot fi configurate opțional pe unitățile ELFOFresh EVO, ELFOFresh2, ELFOFresh Large, ZEPHIR3 (disponibile standard cu tehnologia ifD), AQX și CLA.

Alte sisteme de igienizare din unitățile de ventilație mecanică controlată includ lămpile germicide UV-C, care purifică aerul eliminând bacteriile, mucegaiul și virușii cu ajutorul radiațiilor ultraviolete. Apoi, există tehnologia inspirată de oxidarea catalitică, care imită procesul natural de fotocataliză. Mai precis, aceste dispozitive combină o lampă UV cu o structură ca catalizatorului din aliaj metalic cu o matrice tip fagure din dioxid de titan. Combinația dintre aceste două elemente, radicalii hidroxil și peroxidul de hidrogen, favorizează descompunerea diverșilor agenți patogeni.

Unitatea de recuperare a căldurii: activă sau pasivă?

Deși este adevărat că ventilația mecanică controlată oferă avantaje incontestabile în ceea ce privește îmbunătățirea calității aerului, care are un impact pozitiv asupra sănătății persoanelor, această tehnologie este și ea extrem de eficientă în ceea ce privește economia de energie. Datorită unei componente din interiorul unităților, denumită unitate de recuperare a căldurii (sau schimbător), energia termică a aerului evacuat care este aspirat și expulzat în exterior nu se pierde, ci contribuie la asigurarea faptului că aerul curat și filtrat din mediul exterior este la temperatura potrivită.

Acest tip de recuperare a căldurii este denumit pasiv sau static și este puțin probabil să asigure încălzirea și răcirea aerului în mijlocul sezonului, când nu este nici prea cald, nici prea rece. Pe de altă parte, recuperarea activă sau termodinamică se realizează atunci când schimbătorul pasiv tradițional este combinat cu un circuit de agent frigorific al pompei de căldură, care pornește atunci când este necesar, asigurând astfel o a doua recuperare (de ex. încălzirea sau răcirea aerului) și făcând sistemul și mai eficient.

Iată un exemplu. Unitatea ELFOFresh EVO VMC de la Clivet utilizează această tehnologie pentru a introduce aer mai cald decât temperatura aerului ambiant pentru încălzire și aer mai rece pentru răcire, îndeplinind astfel până la 85% din cererea termică a clădirii și chiar și 100% în mijlocul sezonului.